Festivalul Tineretii

Mestrul Jolt Kerestely, o viata in slujba bisericii

Distinse maestre Jolt Kerestely, avem deosebita onoare sa va adresam în numele ziarului „Festivalul Tineretii” cateva întrebari despre frumoasa dvs. activitate muzicala, compozitoar a peste 600 de melodii, dirijor si participant la Festivalul Tineretii – Costinesti.

-  Fiti amabil si împartasiti-ne din cei peste  50 de ani de cariera, cum si cînd ati simtit ca iubiti muzica si, cui datorati primii pasi pe care i-ati facut  spre afirmare?

    In familia mea cantecul a fost la el acasa. Tatal meu fiind preot reformat canta cu ocazia slujbelor religoiase, care erau acompaniate la orga bisericii. Mi-aduc aminte: eram un copilas îndragostit de muzica, iar cand mergeam la biserica, locul meu era langa organist, de care nu ma dezlipeam  pana la sfarsitul slujbei. Îl ascultam extaziat si, în imaginatia mea, de  foarte multe ori, ma vedeam cum pluteam alaturi de îngerii binefacatori, chiar ma trezeam murmurand melodia respectiva care-mi dadea fiori de placere. Pot sa va spun ca acestui minunat om îi port o vie amintire, mi-a fost primul meu dascal de la care am primit cunostinte muzicale de specialitate.
    Paralel cu Liceul Nr.1 din Targu Mures, am urmat si cursurile scolii  de Muzica (sectia fagot si pian). Datorita originii mele " nesenatoase"  ... la acea vreme, nu am putut intra la Conservator, fiind obligat prin repartitie sa ma prezint la Combinatul Siderurgic din Hunedoara, unde am lucrat doi ani ca referent technic. Pe urma am satisfacut stagiul militar timp de doi ani si jumatate la detasamentul de munca din Petrosani.
     În acelasi timp, printr-un efort deosebit, am reusit sa ma pregatesc în particular pentru a sustine examenul de admitere la Conservatorul de Muzica „Gh.Dima” din Cluj, reusind sa fiu admis printre primii studenti ai generatiei 1958. Intrarea la conservator a fost o mare bucurie a tineretii mele, ca dovada ca primele compozitii sunt legate de anii mei de studentie. Ce-as putea sa spun acum dupa o jumatate de secol!...intuitie, premonitie, destin?...ca întaia mea compozitie  a fost " Primul pas" – pe care-l consider ca l-am facut cu dreptul si mi-a purtat noroc.
     Ulterior, cu ocazia venirii mele în Bucuresti, m-am angajat prin concurs ca regizor muzical la Televiziunea Romana, oferindu-i piesa sus amintita celebrului Constantin Draghici (tenor la Opereta Romana), un solist de muzica usoara foarte îndragit de publicul ascultator care iubea cu adevarat muzica buna. Trebuie sa marturisec, anul 1964 îl consider începutul activitatii mele componistice sub îndrumarea compozitorului Paul Urmuzescu.

-  Ati fost sarbatorit în acest an la Sala Palatului de cei mai renumiti artisti ai scenei romanesti (interpreti ai melodilor dvs.), dar sa nu-i uitam pe cei care va iubesc, va admira si va pretuiesc, veniti cu miile sa-l vada pe cavalerul partiturilor celebre de muzica usoara, slagare incontestabile: “Copacul” interpretat de Aurelian Andreescu; “Tacutele iubiri” cantat de Eva Kiss; “Lumea Dragostei” cantecul de rezistenta al Angelei Similea, marturisiti: ce ati simtit în acele momente supreme, cand o mare de oameni va scandau numele, cum vi s-a parut seducatoarea scena?

-    Intradevar, am fost sarbatorit la 25 Mai, în anul acesta, cu prilejul implinirii varstei de 75 ani, si peste 50 de ani de cariera muzicala. Acest eveniment a constituit pentru mine o satisfactie deosebita, un moment suprem în cariera de muzician, o apreciere minunata din partea organizatorilor, dar nu în ultimul rand al artistilor consacrati sii renumiti care au fost prezenti pe scena Salii Palatului. M-am simtit extraordinar fericit alaturi de acesti artisti care-mi sunt dragi, colaboratorii mei de-o viata: Angela Similea, Loredana Groza, Corina Chiriac, Marcel Pavel, Gabriel Dorobantu, Aurelian Temisan, Marina Florea, Emilia Ditu, Oana Sarbu, Dana Bartzer, Cristina Chis, Margareta Paslaru, Mirabela Dauer, Nico, Catalin Crisan, Adrian Enache, Viorela Filip, Daniela Vladescu, Anca turcasiu, Dorin Anastasiu, Georgeta Mihalache, Adina Chis, Alina Paun, si invitatii de onoare, mari artisti ai scenei romanesti, Maria Dragomiroiu, Stela Popescu si Alexandru Arsinel. Despre public nu am decat cuvinte de multumire, prilej deosebit de a-i transmite cele mai nobile sentimente de pretuire, fiind e bine stiut: publicul este oglinda noastra, el ne este stapan si lui îi datoram absolut totul...succes, iubire si apreciere, fara de care noi nu am putea sa existam în „Cartea de aur” – memoria poporulu itau.
-  Ca artist consacrat, intrat în legenda, membru de nenumarate ori în juriiile de verificare a calitatilor vocale de interpretare a tinerilor concurenti, cat si în stabilirea valorii compozitiilor confratilor domniei-voastre, cum apreciati evolutia celor care bateau la portile afirmarii?

-   Trebuie sa va arat ca în carierea mea am întalnit tineri cu deosebiite calitati vocale si de interpretare artistica foarte buna, cat si tineri compozitori si textieri valorosi, dar a caror activitate...datorita inconsecventei lor, dar si unui sprijin insuficient primit, au cazut, nu de rare ori, în anonimat. Putini sunt aceea care razbat individual, cu sanse de a deveni artisti consacrati. Asa se explica la ora actuala ca apar foarte putine nume noi, dar, de fapt, în voga este moda formatiilor si a trupelor... în detrimentul valorilor individuale.

-  Puteti sa ne creionati o fresca din viata domniei-voastre care va impresionat cel mai mult la un festival de muzica ? Încercati si dati-ne cateva nume care au fact cariera în domeniul muzicii usoare.

-   Ce m-a impresionat la festivalurile de muzica au fost mai multe, dar as dori sa ma refer la un singur exemplu. Pe Loredana Groza am remarcat-o la un concurs interjudetean  „Dialog la distanta”.
    Avea o voce cristalina, o prezenta scenica deosebita, ce a ce m-a determinat sa propun participarea  ei la concursul de muzica usoara „Steaua fara nume” - pe care l-a si castigat. În cariera mea…,ca Loredana,  au mai fost si altii.

-  Ce frumos si interesant suna aceasta fraza “O VIAta PENTRU MUZICa”, motiv ce ma face sa insist: si MUZICA a fost iubita vitii maestrului Jolt Kerestely, creatorului de slagare celebre?
 
Da, foarte adevarat, muzica a fost si ramane viata mea. Pentru ea m-am consacrat, prin ea am gasit linistea sufleteasca, armonia în familie, si am satisfactia deosebita ca fiul meu Andrei a pasit pe urmele mele, obtinand rezultate frumoase, oferindu-mi multumirea si fericirea unui tata împlinit.

Pentru ziarul festivalului  as dori ca cititorii sa-l cunoasca pe distinsul maestru Jolt Kerestely si în alte ipostaze: în timpul liber, alaturi de familie si prieteni. Ce alta pasiune va anima si va creeaza bucurii în afara superbei zeite MUZICA? .

-   Timpul liber care nu este atat de generos cu mine, dar atat cat am, îmi place sa-l petrec alaturi de familie si prieteni. Ca pasiune pot aminti miscarea în aier liber, mergand pe jos sau cu bicicleta, care este mijlocul meu preferat de deplasare. Imi place sa gatesc, în deosebi, preparate vegetale, dar nu numai...ca doar oameni suntem.
 Pentru cititorii ziarului „ Festivalul Tineretii” le doresc multa sanatate s-i invit sa vina la Costinesti sa petreaca 14 zile de vis în compania acestor tinere talente.

A consemnat scriitorul Marin Voican-Ghioroiu