Inscriere Festival

Festival Editia 2014

Stiri, Noutati, Info

Carmen si Petru Stoianov - Interviu
CARMEN ŞI PETRU STOIANOV, PERSONALITĂŢI DE PRIM RANG ALE MUZICII ROMÂNEŞTI Repor...Mai mult...
Interviu cu Jolt Kerestely
Mestrul Jolt Kerestely, o viata in slujba bisericii Distinse maestre Jolt Kerestely, avem deosebita...Mai mult...
Interviu cu Dl.Boris Fosca
DOMNUL BORIS  FOCSA , MINISTRUL CULTURII DIN REPUBLICA  MOLDOVA 1. Domnule Ministr...Mai mult...

Fata-n fata cu Presedintele FESTIVALULUI TINERETII Dl.VIOREL STOICA
Pentru a cunoaste din tainele muncii care se desfasoara la pregatirea  „FESTIVALULUI  TINERETII” l-am cautat pe Directorul General al Asociatiei Culturale DARIA’S domnul  VIOREL STOICA,
Mai mult...

Chestionar

Ce stil de muzica va place?







Interviu cu Alexandru Pugna

ALEXANDRU PUGNA- interpret al cantecului popular nasaudean alaturi de FESTIVALUL TINERETII

1. Alexandru Pugna, spuneti-mi cateva lucruri despre copilaria dumneavoastra.

Am copilărit într-un sat foarte frumos, Căianul Mic din Jud. Bistriţa Năsăud, pe Valea Ţibleşului, având o copilărie deosebită, aşa cum o au toţi copii din satele noastre româneşti. De mic copil am cântat, ţin minte că de multe ori mă urcam într-un dud bătrân din curtea casei şi de acolo ascuns între crengi şi frunze, crezând că nu mă aude nimeni, dădeam drumul glasului. Aceasta a fost „prima rampă de lansare” a mea. Când avem vre-o 5-6 anişori stăteam pe prispa casei noastre bătrâneşti, unde mă jucam şi cântam de mama focului.

După spusele bunicii mele „Un domn mare”, venit de la Bistriţa în control la Primărie, a stat şi m-a tot ascultat şi după ce am terminat de cântat a mers la bunica încercând să o convingă să mă dea lui spre înfiere, prevăzându-mi un mare viitor. Bineînţeles că bunica nu s-a învoit, motivând că o să o omoare fecioru-său când se întoarce de la lucru şi nu găseşte copilul. Eram nelipsit de la toate serbările şcolare din sat, unde cântam, iar mai târziu, copil fiind, ascultam cu mare drag ceteraşii ce cântau la jocul satului, care pe atunci se mai ţinea în satul copilăriei mele. Mi-au rămas în minte jocurile şi strigăturile pe care mai târziu aveam să le folosesc pentru a le aşeza în cântecele mele.

 

2. Cum a fost drumul in cantecul popular?

Drumul în cântecul popular românesc nu a fost deloc uşor. Am început să-mi dau seama ce trebuie să fac, pentru a deveni cu adevărat interpret de cântec popular, atunci când am început colaborarea cu Ansamblul folcloric „Cununa de pe Someş” al Casei Municipale de Cultură din Bistriţa. Aici sub îndrumarea doamnei Elvira Botoş, am învăţat că nu e destul să ai voce, trebuie să şti să transmiţi mesajul cântecului tău publicului, trebuie să ai un repertoriu propriu cu care să te individualizezi printre interpreţii de cântec popular, să mergi în faţa publicului îmbrăcat în costum popular autentic. Am participat la 16 concursuri şi festivaluri de folclor într-o vreme când la astfel de manifestări erau câte 100-120 de concurenţi din întreaga ţară iar juriul era format din cei mai mari folclorişti ai ţării. Am primit diverse premii dar au fost şi nereuşite. Toate acestea nu m-au dezarmat ci parcă mai mult m-au determinat să continui mai departe cu şi mai multă forţă. Astfel nu mă prezentam niciodată cu acelaşi repertoriu la două concursuri, dorind să arăt că sunt preocupat de îmbogăţirea permanentă a repertoriului meu. Răutăţile acelor cârcotaşi, care au fost şi ele, nu au făcut altceva decât m-au determinat şi mai mult să merg mai departe, şi să le arăt ce pot şi că nu-mi pasă de ce spun unii sau alţii, eu eram conştient de puterile mele.

3. Va mai amintiti primele inregistrari intr-un studio?

I-mi amintesc cu mare bucurie şi cu emoţie de primele mele înregistrări la un post de Radio. Era în 1984, la Radio Târgu Mureş, unde sub coordonarea redactorului Dumitru Buzoianu am realizat primele mele înregistrări. După trei ani în 1987 am înregistrat la Radio România sub îndrumarea redactorilor Gruia Stoia şi Angela Marinescu, după ce am aşteptat trei ani, ca materialul trimis la comisia de folclor, să fie ascultat şi să primesc invitaţia de a înregistra 10 cântece din cele 14 câte am trimis. Am avut marea şansă de a înregistra aceste prime cântece împreună cu Orchestra Radio condusă de maestrul Constantin Arvinte care s-a preocupat în mod deosebit, pentru ca acompaniamentul muzical să îmbrace frumos cântecele mele. După aceste prime înregistrări au urmat altele efectuate cu dirijori celebrii aşa cum ar fi: Paraschv Oprea, Ştefan Cigu, Ovidiu Barteş, Zanc Zeno Oliver, Anghel Urs, cu care am înregistrat numeroase cântece din ţinutul năsăudean.

4. Unde activati acum, cantati la vre-un Ansamblu folcloric?

Ansamblul folcloric profesionist „Dor românesc”, unde sunt angajat în prezent, si pe car-l si coordonez, reprezintă pentru mine foarte mult. Contribuţia mea la înfiinţarea acestui colectiv artistic a fost una hotărâtoare. După şase ani de la desfiinţarea Orchestrei Profesioniste „Bistriţa”, a Sindicatelor din Bistriţa Năsăud, se simţea nevoia unui ansamblu folcloric profesionist care să pună în valoare zestrea noastră folclorică. Au fost câteva încercări nereuşite, dar şansa de a realiza acest vis mi-a surâs atunci când Stefan Cigu şi Matilda Pascal Cojocăriţa au propus să ne unim forţele şi să încercăm reânfiinţarea la Bistriţa a unui Ansamblu profesionist, astfel am reuşit. Nu a fost deloc uşor deoare-ce am avut destule piedici, iar după doi ani de la înfiinţare am stat cu toţii fără salarii timp de şase luni, doar din dorinţa de a nu-i lăsa pe cei ce doreau să ne desfiinţeze să-şi realizeze visul lor urât. Şi nu au reuşit. Astăzi, Ansamblul folcloric Profesionist „Dor românesc” se numără printre cele mai valoroase colective artistice din ţară.

5. Stiu ca la Bistrita sunteti initiatorul unor manifestari folclorice si culturale deosebite. Ce ne puteti spune despre ele?

De câţiva ani sunt preşedintele Asociaţiei „Nunta Zamfirei” din Bistriţa, cu care am reuşit să realizez lucruri deosebite. Astfel, sub egida Asociaţiei s-au realizat câteva ediţii ale Festivalului internaţional de folclor „Nunta Zamfirei”, manifestare ce se înscrie în rândul celor mai valoroase acţiuni de acest gen din ţară. În prag de Sfinte Sărbători ale Paştelor am organizat anual câte un Concert Pascal intitulat „Pricesne şi cuvinte de învăţătură creştin-ortodoxă”, concerte organizate în Biserici şi care se bucurau de prezenţa unui public numeros. De asemenea în luna decembrie organizăm Concertul de „Colinde şi cântece străbune”. Întotdeauna este cel mai reuşit concert ce se desfăşoară în prag de Sfinte Sărbători ale Crăciunului.  Am initiat la Bistrita Festivalun National de interpretare a cantecului populer romanesc PANA DE PAUN, care deja se numara printre cele mai apreciate concursuri de acest gen din tara. Deasemenea am avut o contributie hotaratoare in organizarea la Bistrita a Festivalului inchinat marii noastre artiste Valeria Peter Predescu.Toate aceste manifestări sunt înregistrate si popularizate prin cele două emisiuni de la Rado Transilvania şi AS-TV, pentru a putea ajunge şi în casele bistriţeenilor ce nu pot fi prezenţi la spectacole dar si de posturi nationale care au popularizat aceste manifestari..

6. Cre ar fi neimplinirile dumneavoastra in acest domeniu, sau nemultumirile?

Cel mai mult mă doare faptul că în satele româneşti din ţinutul năsăudean, ca peste tot de altfel, se pierde tradiţia, obiceiurile şi tot ce reprezenta odinioară, din punct de vedere spiritual, satul românesc. Ce-i drept nu prea ne putem noi opune acestui fenomen, am înţeles şi eu acest lucru, şi atunci am încercat să salvez aşa cum se poate o parte din ce cred eu că e valoros. Am realizat astfel câteva filme folclorice, pentru a rămâne pe peliculă, datinile de odinioară din această parte de ţară. Am avut chiar succes cu ele deoare-ce au fost selectate ediţii la rând pentru a participa la Festivalul internaţional de film Eco- Ethno- Folck de la Slătioara. Aceste filme sunt: „Ioana Orban-sufletul Văii Bârgăului”- 2001; „Cununa de seceriş la Spermezeu, jud. Bistriţa Năsăud”-2002;”Regretele meşterului olar Ştefan Gănău”-2003; „Înstruţatul boului la Căianul Mic, jud. Bistriţa Năsăud”-2004; „Reghina Tapalagă şi cântecul de viaţă lungă”-2005. In anul 2007 cu filmul „Biserica de lemn din Budurleni” am obţinut la acest important concurs Premiul special al Juriului pentru cel mai bun film etnografic din Festival.Trebuie să menţionez faptul că muzica pentru acest film a fost compusă special de valorosul muzician şi folclorist Gruia Stoia. Toate aceste filme vor sta mărturie în timp, pentru înţelepciunea proverbială a ţăranului român din nord de ţară.

7.Ati fost ajutorul nostru, al organizatorilor preselectiei pentru Festivalul Tineretii ce se va desfasura in luna August la Costinesti pentru tinerii din zona jud. Bistrita Nasaud, cum a fost preselectia?

Ma bucura mult faptul ca in cadrul preselectiei de la Bistrita am reusit sa selectam trei tinere foarte talentate care sunt sigur ca se vor prezenta la un nivel deosebit in cadrul Festivalului Tineretii. Este vorba de Cristina Livia Scurtu din Nasaud, Ana Hoza si Oana Hoza din Sangeorz Bai. Prin cantecele lor deosebite, prin glasurile frumos timbrate si melodioase, prin costumele noastre nasaudene, sunt absolut convins ca vor impresiona juriul si publicul spectator prezent la concurs, si deasemenea sunt sigur ca de la anul vor fi tot mai multi doritori pentru participarea la acest concurs.

8. Ce parere aveti despre aceasta initiativa a organizarii unui astfel de Festival?

Este o actiune demna de toata lauda. O sansa extraordinara pentru tinerii care doresc sa promoveze folclorul romanesc adevarat, dar si pentru tinerii interpreti ai muzicii usoare romanesti si chiar pentru compozitori, sa se faca cunoscuti, sa se faca remarcati atat de specialistii in aceste domenii cat si de publicul larg. Nu pot, ca unul care am initiat doua astfel de manifestari la Bistrita sa nu felicit pe cei ce au avut aceasta initiativa, sa le doresc mult succes in acest nobil demers al lor, si bucurii pe masura reusitei acestui important Festival.

BAFTA multa concurentilor, SUCCES organizatorilor, CLIPE FRUMOASE spectatorilor.

 

Romana          english
romana      english

Cont nou / Logare

NEWSLETTER

Madalina Luca, un roman talentat

News image

Madalina a fost prezenta in cea de-a patra editie "Romanii au talent" si a impresionat juriul cu talentul ei de a canta la nai. “11 iulie 1992…o zi, cred eu, spe...

Mai mult...
-
+
1
Suntem pe Facebook
Suntem pe Twitter